Cine poate sti ce era in sufletul lui Tim.Un amalgam de sentimente probabil.E trist si nemilos sa renunti la ceva ce devine parte din tine, doar ca uneori, obosit de lupta, incepi sa dai inapoi si intr-un final te dai batut.Nu cred ca in situatia lui Tim era cazul sacrificiului. E drept, sa te indragostesti de un copac nu e cea mai buna optiune, dar copacul acela poate sa devina parte integranta a noastra si atunci?Ei, atunci tinem strans de el pana la taiere...Tim ar mai fi putut sa astepte. E drept nu-l ajuta cu nimic, dar amana suferinta si mai ales ar fi putut gasi solutii.
Nu cred ca era necesara o solutie atat de drastica.Ar fi putut astepta...Si daca totusi singura lui varianta era aceea atunci ar fi trebuit sa se gandeasca la faptul ca mai sunt copaci singuratici si izolati de restul padurii, pe care mai mult ca sigur ii va gasi cand va fi timpul si ii va lasa cu la fel de multa tristete.
{un mic raspuns la mike's creation.still not a metaphore}
Paula