Este ora de logică, mă uit la profesor şi nu înţeleg. Cuvintele lui îmi intră pe o ureche şi iasă pe cealaltă. De ce este aşa? aş vrea să înteleg , oricum nu sunt aici ca sa îl critic aşa că revin la ce am de spus. Faţa mea nu exprimă nimic uitându-mă la tabla plină de exerciţii logice( pentru mine ilogice). Şi uite aşa se pare ca iară am intrat într-o stare ciudată şi neputincioasă. Ce ar trebui sa fac? să ignor starea asta? să mă prefac ca nu există? nu ştiu, îmi vine sa plec acasă cu tot cu gândurile mele, sa mă debarasez de corp şi visele sa mă ducă unde vor ele. Literele mari de pe tablă mă bagă într-o ceaţă şi mai adancă, cu toate astea mă uit în jurul meu şi văd că mai mulţi încearcă să deducă ce este scris pe tablă. "moduri silogistice valide"!? wtf? okay poate sunt eu o persoană care întelege mai greu dar chiar nu îmi dau seama. Totul este ilogic, ca şi mintea mea de pildă care momentan îi confuză, simt cum gândurile mele nu au o conexiune între ele, totul îi împrăştiat. Dar sunt calmă, ştiu că totul va fi limpede deşi un val de confuzie şi visare mă loveşte şi mai tare. Încetul cu încetul îmi închid caietul sperând că îmi voi revenii. Îi ciudat ca am aceste stări chiar în ora de logică. The bell is ringing, mă simt mai liberă, duc conversaţii cu colegii, totul ii okay acuma.